Iubitul meu ma tot anunta de sambata ca de luni vom scapa de canicula si ca in sfarsit voi putea sa ma bucur de ploaie. Sambata l-am crezut si eram atat de fericita ca pot simti din nou pe pielea mea cativa stropi, dar azi nu mai am suficiente motive sa-l cred. Am asteptat ploaia asta prea mult timp si nu m-am ales cu nimic. Ba chiar am crezut ca poate ploaia ma va prinde la munte si ma gandeam ca asta va fi cea mai frumoasa intamplare din aceste ultime zile, dar nu, nu a plecat. Cand m-am trezit de dimineata un singur gand am avut – sa ma uit pe fereastra sa vad daca in sfarsit ploua. Cand m-am dus la fereastra si am vazut ca nu s-a intamplat absolut nimic din ceea ce eu am visat m-am intristat putin, iar apoi mi-am zis in sinea mea ca este timpul sa ma apuc din nou de treaba.
Si cum ieri ne-am intors tarziu de la munte, din vacanta m-am hotarat sa selectez hainele, sa vad ce am murdarit si ce nu, sa imi pun toate lucrurile folosite la machiaj la locul lor, intrucat in geanta mare toate lucrurile erau imprastiate, ca de asa stie iubitul meu sa le aseze. Si v-am spus daca am vazut ca nu a picat nici un strop de apa m-am hotarat sa spal hainele, pe care le-am murdarit. Dupa ce am terminat cu ele m-am intors in dormitor si am incercat sa imi mai caut de lucru cate ceva, deoarece nu mai aveam rabdare si abia asteptam sa plec la birou.
Dar gandul meu bineinteles tot la ploaie imi era. Ma gandeam cu ce oare ma voi imbraca si daca sa imi iau sau nu umbrela in geanta. Pana la urma am parasit ideea ca va ploua, ci din contra m-am gandit ca nu se va intampla nimic, ci doar doi, trei norisori se vor apropia si se vor invarti in jurul meu. Si cam da, pana acum asta s-a cam intamplat. Am nevoie de ploaie, am nevoie sa o simt si sa ma bucur de ea… nu mai suport soarele…
Adaugă un comentariu