Cand am sa evadez din toata nebunia asta am sa fac ceva cu adevarat special. Ceva pe care sa-l tin minte toata viata si poate cine stie voi putea sa vizitez locuri noi, sa cunosc persoane noi, dar si sa am paret de cele mai frumoase experiente. Nu ma gandesc la nimic altceva decat la fericirea mea si astept cu nerabdare acea zi in care am sa ma simt perfect si in care sa pot pleca fara nici cea mai mica grija sau temere.
M-am convins eu si cu e cu viata asta de familie. De cele mai multe ori este atat de ciudata incat nimeni nu o poate intelege. Cine imi poate spune daca nu a avut niciodata probleme, cu siguranta nimeni. Dintr-un motiv sau altul cu totii ne temem de ceva, chiar daca de cele mai multe ori nu vrem sa recunoastem asta. Sau poate ca asa constientizam ca putem trece mai usor peste toate aceste probleme.
I-am promis unei persoane foarte dragi mie ca nu voi lasa pe nimeni sa-mi schimbe a mea carare. O sa am grija de toate acele sfaturi pe care mi le oferea persoana respectiva. Mi-ar fi placut sa ramana mai mult timp cu mine, dar vremea asta ciudata mi-a rapit-o si nu mi-a lasat nimic in schimb decat amaraciune si tristete. De aceea vreau sa ma detasez de tot acel trecut care imi face rau si care nu ma lasa sa ma gandesc la viitor, la frumoasele mele proiecte.
E mult mai bine sa te gandesti la viitor decat sa-ti inneci amarul in trecut. Oricum ce a fost, a fost si nimic nu se mai poate intoarce… Stiu ca am gresit, stiu si unde am gresit, dar ca sa pot indrepta toate aceste lucruri am nevoie de timp si de spatiu, am nevoie de mine in primul rand si am nevoie de ceea ce imi place sa fac… Nu vreau sa ma plang de ceea ce a fost, ci vreau sa ma bucur de ceea ce va veni in viitorul apropiat. Nu ma mai intereseaza de ce vor altii ma intereseaza doar de ceea ce vreau eu si cam atat.
Adaugă un comentariu