Cică a trecut și Crăciunul. Sincer nici măcar nu l-am simțit. Nu știu ce am pățit în această iarnă, dar parcă nu am simțit nimic din frumusețea ei. Mă gândeam că poate fi vorba de lipsa zăpezii asta în cel mai rău caz. Dar sincer m-am simțit de parcă toate se învârt în jurul meu și totul imi lipsește.
Nu mă pot concentra pe lucrurile cu adevărat importante, nu pot face lucrurile așa cum mi le doresc și cel mai rău, nici nu pot gândi într-un mod pozitiv. Simt lupsa acelei energii care mă caracterizează și care mă făcea cândva să mă simt împlinită. Am încercat să mă dreg cu diferite trucuri pe care le foloseam în trecut. Degeaba nici cu aceste trucuri nu merge să-mi revin.
Nu știu cum să scap de depresia asta din cauza lipsei zăpezii, căci tot ce-mi rămâne de făcut este să aștept neputincioasă până apare zăpada. Până și zilele alea friguroase îmi lipsesc. Chiar dacă sunt conștientă că din cauza lor o să am parte de o răceală așa cum nu am mai avut de foarte mult timp.
Dar sunt gata sa-mi asum și asta numai să văd un strat sau două de zăpadă. În alți ani pe vremea asta îmi luam nepoțelul și făceam poze în mijlocul zăpezilor. Acum în prezent doar mă uit la acele poze și aștept să se schimbe ceva. Probabil că dacă aș fi trăit sau călătorit într-o țară caniculară nu m-aș fi plâns că nu am avut zăpadă.
fara zapada de Craciun
Dar aici nu este nici țară caniculară și nici altceva, de aceea îmi vreau zăpada înapoi. Nu am chef să fac nu știu câți kilometrii până la munte pentru o mână de zăpadă. Și unde nu pui că și acolo în mare parte zăpada este artificială. Off, și iar nu am avut zăpadă de Crăciun…
Adaugă un comentariu