Ce m-am plictisit! Parcă e mai rău ca la școală aici. Mă simt atât de plictisită încât aș pleca numai decât din acest birou. Astăzi nu mă simt atrasă de nimic.Pur și simplu mă simt plictisită și nu mai vreau să mai fac nimic. Poate reușesc să păcălesc puţin programul astăzi și să ajung mai repede acasă.
Mi-am dorit atât de mult să lenevesc azi toată ziua, dar nu prea a fost posibil. Tot a trebuit să fac eu ceva și să plec din casă. Urăsc să am starea asta și să nu pot avea energie pentru nimic. Aș putea spune că urăsc mult mai mult aceate zile în care nu am chef de nimic, decât acele zile ploioase.
Uffff! Nici nu știu ce mai îmi doresc în aceste momente. Cert este că vreau să stau în patul meu cât mai mult timp posibil. Nu știu dacă până diseară voi reuși să mă mobilizez câtuși de puțin, dar sper să nu rămân cu starea asta să se întindă pe mai multe zile. Sper să nu mă apuce vreo răceală din aceea sălbatică și să nu mă lase să-mi văd de propriul program.
E greu că nu pot să mă gândesc la ceea ce am de făcut, îmi lipsește concentrarea și parcă mă simt că trăiesc într-o cu totul și cu totul altă lume. Îmi doresc totuși să fac ceva, dar nici eu nu mai știu ce mai vreau. Poate că doar azi este o zi proastă și mâine de dimineață am să fiu ca nouă.
Încă mai cred în această teorie pe care o lansa mama când eram noi micuți și făceam prostioare mai toată ziua. Știam că la un moment dat o să mă prindă și pe mine atmosfera asta de a lenevi, dar speram să fie într-o perioadă în care să nu am atâtea activități și să mă întrerupă. Offf, ce zile de plictiseală!…
Adaugă un comentariu