Astăzi am aflat că de mâine în colo mi s-au mărit responsabilitățile la serviciu. Nu este deloc plăcut să ajungi la muncă, iar șeful, respectiv șefa să te anunțe că în afară de ceea ce faci o să mai ai și altele de făcut. Când mi s-a spus despre acest lucru am crezut că poate este o glumă proastă și că poate eu sunt într-un coșmar.
Și dacă asta nu era suficient mi s-a mai spus că trebuie să rezolv acele lucruri cel târziu până pe 25 februarie. Pe bune?! Dar eu ce naiba sunt? Mașină de scris? M-am săturat de nesimțirea unora de parcă nimic nu se întâmplă, doar că eu muncesc la nu știu câte chestii doar ca să le rezolv lor din probleme.
Sincer nu știu ce se va întâmpla peste câteva luni, dar m-am săturat ca mie să mi se spargă în cap toate chestiile de care unii vor să scape. M-am hotărât să-mi încep propriile mele proiecte tocmai din această cauză. Nu mai vreau să fiu umilită de niște persoane care nu ar merita respectul nimănui.
Și mai mult decât atât îmi doresc să petrec mai mult timp cu familia mea. Viața este prea scurtă ca să le pot face altora pe plac așa că nu mai vreau să mai aud de nimeni și de nimic. Până voi reuși să-mi pun proiectele pe picioare o să strâng din dinți și o să încerc să-mi duc toate treburile de la birou la bun sfârșit.
Sunt conștientă că acum la început îmi va fi foarte greu să mă descurc. Și probabil că am să-mi pierd câteva nopți bune de somn. Oricum nu mai contează căci am început să-mi fac propriile mele planuri cu care să mă pot ajuta să nu mai depind de nimeni. Am învățat că niciodată nu este prea târziu și că pot începe totul de la zero oricând și oriunde.
Adaugă un comentariu