Nu am reusit sa ajung acasa de Craciun, dar mi-am pregatit din timp lista cu daruri. Nu prea am avut eu timp sa-i intreb pe fiecare in parte ceea ce isi doreste, dar am incercat sa observ toate acele nevoi ale lor si sa incerc sa le acopar. Poate pare prea mult, dar nu si spre surprinderea mea am cam reusit sa acopar necesitatile lor. Anul acesta m-am bazat mai mult pe articolele vestimentare. Si da am ghicit si am nimerit pentru fiecare imparte toata imbracamintea.
Am fost atat de fericita ca am putut sa fac lucrul asta fara sa fie nevoie sa ma dau de gol in fata lor. Dar cel mai mult mi-a placut surprinderea lor si acea sclipire din ochi pe care fiecare dintre noi o avem in acel moment cand ajungem sa primim ceva de la cineva drag. Cateodata nici mie nu-mi vine sa cred ca pot face atat de multe lucruri bune care sa ma faca intradevar fericita si fara am reprosa ca nu sunt in stare sa ma mobilizez si sa-mi respect oamenii din jur chiar si atunci cand acestia au motive sa fie suparati pe mine…
Adaugă un comentariu