Nu credeam ca o sa am parte de asa ceva, in majoritatea timpului incerc sa fac lucruri bune, lucruri cu care sa-i pot ajuta pe ceilalti, lucruri care sa-mi aduca bucurii si care atunci cand sunt trista sa-mi redea zambetul si speranta ca totul va fi bine si ca nimic rau nu se va putea intampla… Dar nu lucrul asta uneori pare imposibil ma enerveaza atat de tare ca nu pot face toate lucrurile bine inca de la inceput.
Si cel mai mult ma supar atunci cand stiu ca anumite lucruri nu se mai pot indrepta si da, tocmai atunci intervine teama si acea disperare, care te face la un moment dat sa nu-ti mai doresti sa mai continui, sa nu-ti mai doresti sa traiesti, ci din contra sa faci in asa fel incat sa dispari mai repede, decat ai aparut pe pamant. Este greu sa intelegi anumite lucruri la inceput, dar treptat nu mai e nevoie sa le intelegi pentru ca le descoperi vrand nevrand, cam asa se intampla cu toate experientele noastre…
Adaugă un comentariu